10 - Să nu poftești bunul sau nevasta aproapelui tău ...

 

-          Nu, nu este adevărat! Cuscru` meu n-a căzut peste geam pentru c-ar fi fost beat, deși iera! Beat! Foarte beat! Lucru care lu` cuscru` nu-i stătea-n obicei! Vinovat a fost ... sau vinovată ... nici nu știu cum să spun mai bine ... da` iată ce s-a întâmplat ...

   „ De dimineață, pă la opt, m-am dus io la el, să văz dacă-i gata, pentru că iera foarte agitat la gându` că-și botează primu` nepot! Știți, își luase gându` să mai fie bunic de-adevăratelea ... cum? Da, băiatu` mai mare are o fetiță, da` ie`nfiată, că nu-i a lui, așa că atunci când asta mai mică, fata, a născut - deși e bine sărită de 30, nu vă zâc ce bucurie a fost pă capu` lui! A făcut atunci cinste la tot atelieru`, la tot satu`, a fost o distracție că până și „Gât de argint” de la sculărie a zis „Nu mai pot!”. Dă pomină! Vezi dară, că nu era oricum, era și băiat! Și cuscru` meu, mândru nevoie mare, nu știa ce să mai facă de bucurie!

   Nu, femeia nu zicea nimic, că așa-i ea`nvățată, să fie supusă ... da ... după o viață întreagă de supușenie, ce să zică ... și tocma acu`? Că și ea se bucura!

   Da, a fost distracție mare, cu mâncare și cu băutură, ăsta, cuscru`, a tăiat un porc, și ar fi tăiat și-un vițel dacă nu-l opream io! Mâncare era grupa mare, numa` fripturi la grătar și cârnaț` d-ăia bunii, ardeiați, să meargă băutura! Am adus și io, n-am stat cu mânile-n sân, că ieram și io bucuros pentru iel, dar io mai aveam nepoți dă la copiii ăilalți, așa că, m-am bucurat pentru iel, nu zic nu, da` așa, mai cu măsură!

   Apoi, discuție cu băiatu`, că ăsta, băiatu`, vroia botezu` la oraș, tacsu` nu și nu, c-a arvunit cortu`, lăutarii, că mai taie doi porci, că mai taie și vițelu` dă scăpasă la nașterea lu` nepotu` ... ceartă mare, nu vă mai spui, că amândoi era căpoși! Da` ... pân` la urmă s-a băgat fii-sa dă tocma` născusă ș-a pus picioru-n prag: că ia nu vine pă timp dă iarnă cu copilu` la țară, că la oraș să-ncălzește cristelnița, că știe popii d-acolo cum să nu răcească copilu` ... o mulțime! Și apoi, i-a înfipt cuțitu-n inimă, când i-a zâs „nu mai munci matale și cu mămica cu cortu` și țiganii și toate cele, mai bine vinde porcu` și vițelu`, dă-ne noauă banii, și de nu facem un botez la oraș, de-o să fie dă pomină!” Așa-i
fii-sa asta ... că dacă iera fii-mea, ca pă coasă o băteam, numa-n gură, că-i a dracu, dă nu mai tace ... Da` iel iera moale, că cică iera și iel în rându` lumii ... bunic ... de ...

   Pă cuvânt că așa i-a zâs, iară el, dă dragul la copil, că nici nu-l văzusă încă ... Ce? Cum adică suntem cuscri? Păi băiatu` mai mare a lu` cuscru a luat-o pă fie-mea, ăia dă nu poate face copii, nu v-am zâs? A, dă nepoți? Păi io mai am copii, și nepoții-s dă la iei!

   Așa ... a, nu vă spusei? Iertare dară ...

   Și iel așa o făcut, o vândut nește animale, a mai scos și ce bani mai avea, ba cre` că vroia să să bage și pă la bănci, nu știu cum o fo, că io m-am codit să-i dau și bine-am făcut, că uite, acu`, rămâneam cu paguba!

   Așa ... și cum vă spuneam, a făcut ce-a făcut și le-a dat copiilor bani dă botez.

   A chemat iei și d-aici dân sat, da` n-a venit toți, că orașu-i departe și intri la cheltuială cu drumu` și dup-aia și popa a zîs că când dracu o mai văzut - Doamne iartă-mă - botez la șapte seara, că ce, ie mai cu moț cârciuma dăcât taina botezului? Așa a zâs, și mulți au luat de bun ce a zâs popa: bine, au luat dă bun și d-ăia dă nici nu calcă pă la biserică, dăcât dân an în paște, da` de, așa îi omu`!

   Io m-am dus, că era cuscru, și venise și iel la mine la toate nunțile și botezurile, nu puteam să nu mă duc, că-l mai am și p-ăsta micu`, dă are nuntă la toamna ce vine ... că dacă știam ce are să să-ntâmple ... !

   Așa ... și la oraș când am ajuns, mai întâi și mai întâi o fost dă n-am nemerit biserica că zicea că-i una nouă și când colo iera una dă lemn dă părea veche, undeva într-o mahala mai dosnică că n-o știam ... că dacă iera pă lângă piață, sigur o știam!

   Așa ... ăsta a fost semn rău, că popa dă la oraș, n-a vrut să mai aștepte umpic să vie și neamurile dă la țară, că avea program, și a început slujba: noi, cred c-am ajuns pă la jumătate. Ce să mai zic, bine c-am ajuns ... da` al dracu` popă - Doamne iartă-mă - tot iel să uita strâmb la noi! Ei, i-am zâs io, las` că nu-i nimic și nici supărare, bine că l-am văz`t când l-o băgat în cristelniță și s-o pus ăsta micu` pă plâns: da` ce țâpete o tras, mamă, mamă, că i-am și zâs că ăsta să face șef dă echipă, ca bunică-său!

   Așa, da, o scurtez, da` vroiam să vă fie limpede ...

   Așa ... și dă la biserică, ne-om dus toț` la cârciumă: aci, frumos, că ne-a primit cu câte un pahar dă vin spumos și-un biscuite, ș-apoi pun-te la masă și apucă-te dă băut și dă jucat, dă jucat și dă băut!

   Așa ... am văz`t io`ntr-un colț o căsuță, mai așa, ca de carton, dă jucărie părea, și l-am întrebat pă cuscru` dacă la oraș îi obiceiu` dă s`aduci la botez și jucării, că io n-am decât bani la mine. Iel mi-o zîs, bă prostule, aia nu-i căsuță dă jucărie, adică ieste, da` nu-i dă jucat cu ia, îi dă pus daru` în ia! M-am luminat și m-am bucurat că am mai scăpat de o cheltuială, ba chiar îmi făceam io socoteală că dacă tot se pun banii de-a valma, să nu-i pui pă toți, că poate să pierde ... că să-i dau io lu` cuscru mai târziu ... da` am văz`t pă mese nește plice cu nume pă iele - Familia Cutare, Familia Nu Știu Care - și m-am lămurit pă dată cum merge treaba!

   Așa ... a venit d-ale gurii, băutura era și ia ... da` nu mă-mpac io cu vinu` ăla dă la oraș, dă MAT, așa că-mi adusesem o damigenuță și trăgeam de zor din ia, că d-aia am avut mintea limpede și po` să vă zâc ce s-o`ntâmplat ... am un vinișor roșu, puterea ursului ... știi cum ie? ... da ... iertare ... și toată lumea bea și mânca și când am zîs că dacă nu mai pot, pot să iau la pachet? ... că am niște animale ... și le-aș duce și lor ... da, am priceput ... gata, zîc mai dăparte, negreșit ...

   Așa ... și să să fi făcut dă fo trei ceasuri dă dimineață, toată lumea juca și să distra, muzică numa` d-astea populare, d-ale noastre și câteva populare dă la oraș și, când credeai că asta o fos` tot, iote că vine patronu` la restaurant cu nește fete, că cică ursitoare, să-i zică la ăla micu` dă viitor, că cică așa-i obiceiu` la iei, la oraș! Da` să fi văzut ursitoarele astea, că io știam că ursitoarele ie niște babe bătrâne și urâte, da` astea iera toate tinerele și cu vino-ncoa și-mbrăcate cum am văzut la televizor într-un film că se poartă la Turcia, în casa la sultanu` ... ăla de are sute dă muieri ... așa ... Da, iera iele-mbrăcate, da` mai mult goale, că iera cu nește pantaloni largi pă iele, da` străvezii dă să vedea dă zâceai că ie toate-n - mă iertați - curu` gol ... da` asta-i nimc, că-n sus, una n-avea bluză, și cum juca așa, zâceai că stă pă loc și joacă numa` dân țîțe - Doamne iartă-mă! - ca la turci!

   Așa ... și atunci nu l-am mai putut țâne pă cuscru`, că cum a pus ochii pă una dântre fete, n-a mai fost chip să-l liniștim: nu și nu, că iel vrea s-o cunoască, să vorbiască cu ia! Ăilalți dă la botez, s-au uitat iei lung, ba fo doi mai tineri, s-au înțeles cu stăpânul la restaurant și au plecat cu câte o fată: să să hodinească! Am uitat să vă spui, că restaurantul ista, are dasupra la iel un fel dă hotel, că când bei și iești obosit, să stai acolo-șa, să te hodinești ... a, știți ... bine ... iertare ...

   Așa ... și lu` cuscru` i să pusă pă una mai `năltuță, așa, mai bine făcută, umpic mai plinuță, nu chiar scoabă scândură ca alilalte, așa, și s-a dus glonț la ia și c-o fi una, c-o fi alta, că sucită, că-mpărțită, nu că camere ie destule sus și că să meargă cu iel! Asta, cuscra, fețe fețe făcea săraca! Io, m-am băgat iute pă lângă iel, că stai cuscre, că nu-i bine, că te râde lumea, iel nămic! Numa` una și bună că-i cășunase pă fată! Acu`, să nu vă-nchipuiți că iera așa cuscru` dă felu` lui, nici gând, da` acu băuse vin d`ăla dă MAT și-l luase dă cap! Că nu`ș ce-or pune dom`ne în vinu` ăla, ce prafuri, ce chimicale, că de-ndată te ia dă cap, nu-i ca ăsta al nostru, curat, dă ni-l facem pentru noi, că și mâna`doua iese bun dă nu tă mai saturi! Uite, numa` ce-am în curte vie și pă boltă, că nu scoț dăcât fo cinșpe vedre și tot ... da, iertare ...

   Așa ... și cuscru` cam începuse s-o`nghesuie pă asta dă vă zîceam dă ia, da` fata nu să lăsa dăloc, patronu` la restaurant s-a băgat și iel, să-l liniștească pă cuscru`, ba chiar l-a tras mai spre un geam, la răcoare, că-năuntru iera cald al dracu`, și unde să mai și juca ... l-a luat pă cuscru cu vorba bună, că nu să poate, că altă fată, cuscru` nu și nu, că iel p-asta o vrea, patronu` la restaurant că nu să poate, da` cuscru`, căpos cum v-am zâs, nu să lăsa dăloc! Am încercat și io să-l liniștesc, da` iel nu și nu!

   Și unde`a-nfipt odată mâna-n părul fetii, dă am zâs că-i șoim, așa dă iute s-a mișcat! O mână i-a băgato-n păr, și ailaltă-n pantalonii ăia străvezii! Acu`, nu ne mai vedea chiar toată lumea, că vezi dumneata domnule, ieram afară, pă săliță, aia dân fața la salon!

   Așa ... și cum îți zîceam, i-a băgat o mână-n păr, iară io m-am speriat că am zîs că a lăsat-o fără păr, că a rămas cu păru-n mână! Vezi bine că iera perucă, da` atuncea n-am gândit, că ieram și io băut, și m-am speriat dă să-mi stea motorașu`, nu alta!

   Așa ... da` nu asta a fost sperietura blestemată! Fata, când o văz`t că rămâne făr`dă păr, s-o tras în spate, cuscru` nu i-o dat drumu`, și i-o rupt pantalonii ăia de-i avea pe ea! Și când i-o rupt nădragii ăia turcești, o văz`t-o cuscru` pă fată cu daravera atârnând, că nu iera fată, iera băiat! Și atunci s-o speriat cuscru` - cred că o crezut că-i dracu` gol! - și o făcut un pas în spate, s-o`mpiedicat dă marginea la geam și o căzut de la etaj tocma` jos, pă caldarîm și o degedat!

   Așa ... fata băiat ori băiatu` fată, că nu știu cum să-i spui, și-o luat păru` și ce-o rămas din cârpa ceea și o fugit. Fie`sa, fata la cuscru` adică, a dat fuga jos la iel, să-l vază cum îi!

   L-a`ntors  pă față, i-a băgat mâna-n haină dă i-a luat plicu` cu daru` și a zîs „îi mort, că a degedat”!

   Și noi am chemat salvarea!

   Așa ... și acu`, dacă o-i putea dumneata domnule, să-mi spui cine-i vinovat dă toată nenorocirea asta, că cuscra săraca vrea să știe, că dacă află îl dă în judecată, că dacă-i dă vină să plătească nu? Că-i moarte dă om! Să plătească! Măcar înmormântarea s-o plătească, că noi suntem săraci ... că nici grădinăritul nu mai merge acu` ca pă vremuri ... c-a adus ăștia din Turcia toate prostiile ...

 

Să nu poftești casa aproapelui tău; să nu poftești nevasta aproapelui tău, nici robul lui, nici roaba lui, nici boul lui, nici măgarul lui, nici vreun alt lucru care este al aproapelui tău!